Prundaras gulerat mare (Charadrius hiaticula)

Se inmulteste pe terenuri nisipoase, albii sau plaje, margini de lac si uneori pe terenuri agricole. Iarna poate fi gasit intr-o varietate de zone umede, inclusiv in estuare si mlastini. Adultii sunt gri-maronii pe partea superioara si albi pe cea inferioara, cu o dunga neagra peste piept si o masca neagra peste ochi si obraji. Ciocul este portocaliu, cu varf negru, iar picioarele sunt de culoare portocaliu deschis. O banda larga peste aripi  este vizibila in timpul zborului. Lungimea corpului este de 17-20 cm, anvergura de 35-41 cm, masa corporala medie de 64 g. Se hraneste cu moluste, crustacee si alte nevertebrate. In salbaticie, traieste in medie cinci ani.



Locatie si comportament
Se inmulteste in nordul Europei. Migreaza spre sud si ierneaza pe coastele Africii si in sudul Europei. Pasarile parasesc teritoriul de cuibarire in august-septembrie si revin in anul urmator, in lunile aprilie-mai. Active si in timpul zilei si noaptea, se hranesc in camp deschis. Atinge maturitatea sexuala la varsta de un an. Masculii curteaza femelele cu un zbor special, perechile sunt monogame pe durata sezonului de imperechere, iar uneori cuplurile rezista si ani intregi. Cuibul este o zgarietura pe pamant, demarcat cu pietre si vegetatie. Cuibaritul are loc de obicei in perechi solitare, desi grupuri de pasari se formeaza atunci cand exista mancare din belsug. Pasarile se intorc in aceeasi zona pentru a cuibari in fiecare an si isi apara teritoriul extrem de agresiv.
 
Populatie
Populatia care cuibareste in Europa este mare, 120.000 – 220.000 de perechi. Specia a cunoscut un declin in cateva tari in perioada 1990-2000, dar a ramas stabila si a crescut in alte tari.

Cuibaritul
Cuibaritul are loc in perioada aprilie-iunie, in functie de areal. Ambii parinti clocesc trei-patru oua de dimensiunea de 35x26 mm, timp de 23-35 de zile, apoi au grija de pui inca 22-26 de zile mai tarziu, cand acestia pot zbura. Scot doua randuri de pui pe an.
 
Amenintari si conservare

Specia este amenintata de poluarea zonelor umede si a coastelor, dar si de distrugerea habitatului prin drenarea zonelor umede.

Il gasim de-a lungul cordonului litoral, in special in zonele putin umblate de la Vadu-Sfantu Gheorghe.

foto: Mihai Baciu