Prundaras de saratura (Charadrius alexandrinus)

Charadrius alexandrinus

 

Prundaras de saratura / Charadriide

 


 

Prundarasul de saratura este o specie caracteristica zonelor deschise de tarmuri nisipoase si a malurilor lacurilor sarate sau salmastre. Lungimea corpului este de 15 – 17 cm si o greutate de 38 – 48 g. Anvergura aripilor este de circa 32 – 35 cm. Cu dimensiuni apropiate de cele ale unei ciocarlii, are un penaj maro pe spate si alb pe abdomen. Picioarele sunt inchise la culoare si pe laturile pieptului are doar 2 pete negre si nu intreg gulerul, spre deosebire de rudele sale prundarasul gulerat mare (Charadrius hiaticula) si prundarasul gulerat mic (Charadrius dubius). La mascul, semnele caracteristice de pe cap sunt negre, iar la femela maro. Se hraneste cu insecte si larvele acestora, crustacee si moluste.

Localizare si comportament
Este o specie ce cuibareste in vestul si sud - estul continentului european si ierneaza si in sudul Europei. Atinge maturitatea sexuala dupa primul an. Ambele sexe participa la apararea teritoriului. Cuibareste de cele mai multe ori in colonii imprastiate. Cuibul amplasat intr-o adancitura a solului este captusit cu vegetatie. In caz de pericol, cand cuibul este amplasat pe sol nisipos, este acoperit cu nisip. Poate scoate 2 sau uneori chiar 3 serii de pui intr-un sezon. Ierneaza in sudul Europei si nordul Africii.

Populatie
Populatia europeana a speciei este relativ mica si cuprinsa intre 22.000 – 35.000 perechi. A scazut intre 1970 – 1990, iar aceasta tendinta s-a pastrat si in perioada 1990 – 2000.  Cele mai mari efective cuibaritoare sunt in Turcia, Spania si Ucraina. Ierneaza in Italia si Grecia.

Imperechere
Soseste din cartierele de iernare la inceputul lunii aprilie. Femela depune in mod obisnuit 3 oua, de la sfarsitul lunii aprilie si pana in iunie, cu o dimensiune medie de 32,2 x 23,6 si o greutate medie de 9 g. Incubatia dureaza 22 – 28 de zile si este asigurata de ambii parteneri. La cateva ore de la eclozare puii parasesc cuibul, insa continua sa fie hraniti de parinti. Puii devin zburatori la 25 – 33 de zile.



Amenintari si masuri de conservare
Degradarea habitatelor, cresterea deranjului si urbanizarea sunt principalele pericole ce afecteaza specia. Asigurarea de zone tampon in jurul lacurilor sarate sau salmastre si o planificare a expansiunii urbane in concordanta cu cerintele ecologice ale speciilor caracteristice, este necesara.

Etimologie
kharadrios – lat. o pasare de tarmuri
alexandrinus – lat. din Alexandria

foto:Mihai Baciu