Pescaras vanat (Alcedo atthis)

Content Image

Pescarasul albastru este caracteristic zonelor umede, reprezentate de râuri, canale, lacuri cu apă dulce și zonelor de coasta cu apă salmastră. Lungimea corpului este de 17 – 19,5 cm și o greutate de 34 – 46 g. Anvergură aripilor este de circa 24 – 28 cm. Adulțîi au înfățișare similară, cu o singură excepție, femela având o pată roșie la baza mandibulei. Penajul de pe spate, apare în funcție de direcția razelor de lumina, albastru sau verde strălucitor, fiind o apariție ce impresionează. Pe piept și abdomen este portocaliu – roșiatic. Se hrănește cu peste și nevertebrate. Longevitatea maximă cunoscută în sălbăticie este de 21 de ani, însă doar un sfert dintre adulți, trăiesc mai mult de un sezon.

Localizare și comportament
Este o specie prezența în cea mai mare parte a continentului european. Este prezența acolo unde apă este curată și asigura o vizibilitate bună asupra peștilor, fiind o specie indicatoare a calitățîi apei. Vânează stand pe ramurile tufișurilor sau a copacilor ce atârnă deasupra apei și plonjează în apă prinzându-și pradă, sau zboară la distanță mică deasupra apei. Este monogama și teritorială, necesită un aport de hrană zilnic, echivalent cu 60 % din greutatea să, ceea ce implică controlul unui teritoriu de 1 – 3,5 km de-a lungul cursului apei. Ritualul nupțial este inițiat de masculul care urmărește femela și căreia ii oferă hrană. Cuibărește în malul râurilor, unde perechea excaveaza un tunel lung de 60 – 90 cm, ce se termină cu o camera rotundă. Iernează în Africa, la sud de Sahara.

Populație
Populația europeană este relativ mică și cuprinsă între 79 000 – 160 000 perechi. A înregistrat un declin moderat în perioada 1970 – 1990. Deși populația s-a menținut fluctuantă sau chiar în creștere în perioada 1990 – 2000, încă nu a recuperat declinul înregistrat anterior. Populația estimată în România este de 12 000 – 15 000 perechi, efective mai mari fiind numai în Rusia și Franța.

Împerechere
Sosește din cartierele de iernare, în a două parte a lunii martie. Femela depune în mod obișnuit 6 – 7 ouă, în lunile aprilie și mai, cu o dimensiune medie de 22 x 19 mm și o greutate medie de 4,3 g. Incubația durează în jur de 19 – 21 de zile și este asigurată de ambii parteneri în timpul zilei și de către femela în timpul nopții. Puii rămân în cuib 24 – 27 de zile și pe măsură ce cresc, vin la marginea tunelului pentru a fi hrăniți. Pot depune 2 sau chiar 3 ponte într-un sezon.

Amenințări și măsuri de conservare
Degradarea habitatelor și amenajarea malurilor râurilor duc la pierderea locurile de cuibărit. Iernile severe când apele râurilor îngheța determina mortalități mari la această specie deoarece nu se poate hrăni. Inundațiile care apar primăvară pot distruge cuiburile sau reduc posibilitatea de hrănire a puilor. Amenajarea de pereți verticali de pământ pe malurile râurilor, contribuie la creșterea teritoriilor favorabile pentru cuibărit.

Etimologie
alcedo/Alcyon – lat. pescaras albastru (mit. Alcyon, fiica lui Eolus, a fost transformată în pescăruș albastru de către soțul ei, Ceyx)
atthis – probabil de la Attis, divinitate frigiană a vegetației.

foto: Mihai Baciu

Thumbnail

Articolul anterior
Mierla (Turdus merula)

Thumbnail

Articolul următor
Pescăruş mic...

WhatsApp Logo