Chira de mare (Sterna sandvicensis)

Chira de mare, cunoscuta si sub denumirea de randunica maritima, este caracteristica zonelor lagunare si coastelor marine. Lungimea corpului este de 34 – 45 cm si si o greutate de 180 – 300 g. Anvergura aripilor este de circa 85 – 87 cm. Ca marime, este asemanatoare cu pescarusul razator (Chroicocephalus ridibundus). Adultii au infatisare similara. Ciocul este lung, aripile ascutite, iar coada se termina in furculita. Partea superioara a capului este neagra, penajul este gri, iar picioarele negre. Se hraneste cu peste, viermi, crustacei si pui ale altor pasari.

Localizare si comportament
Este o specie prezenta pe cea mai mare parte a continentului european. Pentru localizarea pradei zboara la punct fix, fluturandu-si aripile si apoi plonjeaza de la 5 – 10 m in apa, dupa peste. Se hraneste adeseori in plasele de pescuit marine. Cuibareste in colonii asezate pe sol, uneori alaturi de alte chire sau pescarusi. Cuibul construit de ambii parteneri este o adancitura in solul nisipos, captusita cu scoici, pene si resturi vegetale. Ierneaza pe coastele europene ale Mediteranei si in Peninsula Arabiei.

Populatie
Populatia europeana este relativ mica si cuprinsa intre 82 000 – 130 000 perechi. A inregistrat un declin moderat in perioada 1970 – 1990. In perioada cuprinsa intre 1990 – 2000, efectivele inregistrate au fost fluctuante, iar pe ansamblu specia este in declin. Cele mai mari efective sunt in Rusia, Olanda si Marea Britanie. Dintre exemplarele ce ierneaza in Europa, cele mai multe sunt in Grecia, Turcia si Italia.

Imperechere

Soseste din cartierele de iernare in luna aprilie. Femela depune in mod obisnuit 1 - 2 oua, in a doua parte a lunii mai, cu o dimensiune medie de 50,7 x 35,9 mm. Incubatia dureaza in jur de 21 – 29 de zile si este asigurata de ambii parteneri. In prima saptamana cloceste doar femela, ce este hranita de catre mascul. Dupa eclozare, puii sunt ingrijiti in crese de catre adulti. Devin zburatori la 28 – 30 de zile, insa mai raman o perioada dependenti de parinti.

Amenintari si masuri de conservare
Deranjul determinat de activitatile umane, ce duce la pierderea locurilor de cuibarit, prin urbanizarea teritoriilor caracteristice speciei si deranjul produs de fermele eoliene, amplasate in zonele marine, reprezinta pericole ce afecteaza specia. Reducerea deranjului produs de activitatile umane este prioritara.

Etimologie
sterna- numele pasarii in latina medieval
sandvicensis – forma lat. de la localitatea Sandwich (UK)

foto:Mihai Baciu