Patru mii de cai salbatici au preluat controlul asupra Deltei Dunarii si distrug speciile protejate de plante. Desi autoritatile care au grija de rezervatie au incercat sa-i extermine, un singur om a decis sa-i salveze. Caii care traiesc in Delta Dunarii sunt ultimii de acest fel din Europa si ocupa un teritoriu, la est de Romania, de doua ori mai mare ca Luxemburg. Acest mediu mlastinos ii protejeaza de om, insa acest

Descoperiri arheologice importante in Delta Dunarii

Săpăturile realizate la punctul Taraschina dezvăluie existenţa unui complex arheologic atribuit culturii Gumelniţa, datat cu patru milenii înainte de Hristos.

Un grup de arheologi din România şi din Franţa lansează o ipoteză şocantă privind evoluţia comunităţilor umane în Delta Dunării. Arheologii susţin că au probe concludente care demontează mitul potrivit căruia Delta Dunării este cel mai tânăr pământ, pe care nu ar exista dovezi arheologice foarte vechi privind existenţa unor comunităţi umane.

Arheologul Cristian Micu, directorul ştiinţific al Institutului de Cercetări Eco Muzeale Tulcea, a declarat că „săpăturile arheologice realizate împreună cu arheologi din Franţa în apropierea satului Mila 23 din Delta Dunării, punctul Taraschina, au dezvăluit existenţa în această zonă a unui complex arheologic atribuit culturii Gumelniţa, anii 4400-4300 înainte de Hristos. Studiul materialelor descoperite în acest complex demonstrează că membrii comunităţii umane stabilite în punctul Taraschina practicau agricultura şi creşterea animalelor”.

Cercetări arheologice anterioare au dezvăluit existenţa unor comunităţi umane din aceeaşi cultură, Gumelniţa, doar în zone terestre din nordului Dobrogei. Este vorba de siturile de la Baia, cunoscute sub numele Hamangia şi Isaccea, numit Boian. Arheologul Cristian Micu mai spune că „vechimea siturilor chalcolitice de la Baia, Isaccea şi Mila 23 este foarte apropiată. Situl din Deltă are o vechime mai mică cu 200 de ani, care, în acest context, nu are o relevanţă semnificativă”.

Nivelul Mării Negre a crescut rapid

Specialiştii care efectuează investigaţii arheologice în Delta Dunării, cu intenţia declarată de a spulbera mitul celui mai tânăr pământ de la gurile fluviului care s-ar fi format în ultimele milenii, sunt foarte aproape să demonteze şi alte mituri. Pentru atingerea acestor obiective, arheologul român Cristian Micu şi colegul său francez Lorent Carozza, cercetător la laboratorul Geographie de l’Envi-ronnement din Toulouse, care coordonează acest proiect, au constituit, în urmă cu doi ani, o echipă pluridisciplinară format din arheologi, geografi şi biologi care face investigaţii în inima Deltei, la Mila 23. Specialistul francez în astfel de proiecte, Lorent Carozza, spune că „în stadiul actual al cercetărilor putem afirma că nivelul Mării Negre a crescut rapid, începând cu 6500 a.Ch. (moment în care nivelul mării se situa la aproximativ 100 de metri în raport cu nivelul 0 de acum).

Acest fenomen a provocat schimbări foarte importante ale peisajului şi a contribuit la formarea Deltei Dunării. Cercetările echipei de arheologi au în vedere înţelegerea modului în care comunităţile umane din neolitic şi chalcolitic, ce populau în acel moment Dobrogea, s-au adaptat la aceste modificări ale mediului înconjurător. Săpăturile arheologice de la Mila 23, punctul Taraschina, deţin un rol central în cadrul proiectului echipei româno-franceze, în condiţiile în care locuirea chalcolitică semnalată aici se regăseşte în inima actualei Delte a Dunării”.

Cercetări cu fonduri din Franţa

Arheologii au aflat din întâmplare de existenţa acestei aşezări umane foarte vechi din apropierea satului Mila 23. În urmă cu un deceniu, câţiva săteni din Mila 23 au ajuns în audienţă la prefectul de atunci al judeţului Tulcea, Gabriel Jugănaru, arheolog de profesie. Sătenii au solicitat prefectului să fie lăsaţi să cultive grindul Taraschina, iar Jugănaru a făcut o descindere la faţa locului pentru a da un răspuns localnicilor şi astfel a văzut că terenul res-pectiv găzduia un sit arheologic foarte valoros. Arheologii spun că s-a încercat, din 2000, de mai multe ori să fie deschis un şantier arheologic în inima Deltei, dar lipsa fondurilor a făcut imposibilă demararea unor cercetări temeinice.

În urmă cu trei ani, a aflat de aceste vestigii cercetătorul francez Lorent Carozza, specializat în astfel de proiecte. În scurt timp, Carozza a reuşit să obţină o finanţare de 40.000 euro de la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei, iar Consiliul Judeţean Tulcea contribuie la derularea acestui proiect cu o finanţare de 10.000 lei. Începând cu anul 2009, cercetătorii români şi francezi lucrează intens pe şantierul de la Mila 23. La finele anului trecut, arheologii români şi francezi au dat publicităţii primele concluzii-şoc privind existenţa unor comuităţi umane în zonă lacustră care datează cu câteva mii de ani înaintea pesupusei geneze a Deltei. Cercetările complexe din inima Deltei sunt programate să se încheie peste doi ani, iar specialiştii români şi francezi nu exclud şi alte surprize de proporţii privind istoria acestor zone cunoscute ca pământul cel mai tânăr.Cercetătorii mai spun că este o certitudine că, anterior creşterii nivelului Mării Negre cu aproximativ 100 m şi ajungerii la nivelul actual, pe actualul teritoriu al Deltei Dunării au existat comunităţi umane.

Ipoteză confirmată

Investigaţii sumare realizate în urmă cu patru decenii, de o echipă de arheologi din Tulcea condusă de Simion Gavrilă au lansat ipoteza existenţei unor situri arheologice similare cu cel de la Mila 23 şi în alte două din zone ale Deltă, pe grindurile Letea şi Caraorman. Această ipoteză a fost persiflată atunci pe motiv că ar fi o aberaţie. După câteva decenii, rezultatele cercetărilor pluridisciplinare româno-franceze de la Mila 23 confirmă că grindurile Letea şi Caraorman erau, înaintea umflării Mării Negre, ţărmul de vest al acestei mări şi că nu este exclus ca acestea să fi fost locuite precum se dovedeşte a fi şi cel de la Mila 23. Biologii implicaţi în proiectul arheologic din Deltă fac investigaţii şi în privinţa istoriei pădurilor de la Letea şi Caraorman şi nu este exclus ca şi miturile privind geneza acestor păduri să fie spulberate foarte curând.

Delta Dunarii a fost inscrisa in reteaua stiintifica internationala de la Marea Neagra, „Black Sea Scientific Network”, potrivit unui comunicat din partea Administratiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD).

Proiectul „Up-Grade Black Sea Scientific Network” reuneste 49 de parteneri din tarile de la Marea Neagra, mai exact din Romania, Rusia, Ucraina, Turcia, Bulgaria si Georgia.

Scopul proiectului in derulare este infiintarea unei Retele Stiintifice la Marea Neagra a institutelor de cercetare de mediu si socio-economice, universitati si ONG-uri din tarile cu deschidere la Marea Neagra. De asemenea se urmareste dezvoltarea unei baze de informatii despre Marea Neagra comune tuturor institutiilor partenere.

Infrastructura de cercetare Black Sea SCENE va stimula cooperarea stiintifica, schimbul de cunostinte si expertiza, si va intari capacitatea si performanta regionala a managementului datelor despre mediul marin si a informatiilor.

Mai mult, aceasta va sprijini armonizarea procedurilor de evaluare si control a calitatii datelor marine europene si va adopta standarde internationale a meta-datelor si a practicilor de management al datelor, furnizand date imbunatatite si servicii de furnizare a informatiilor pentru regiunile Marii Negre la nivel European.

Valoarea totala estimata a proiectului este de aproape 4 milioane de euro, din care contributia Comisiei Europene este de 3.400.000 euro, iar partea care revine ARBDD din proiect este de circa 62 de mii de euro.

Ucraina face tot ce vrea cu Romania: adancirea Canalului Bistroe s-a reluat

25 Iul 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Email Tipareste

biosfera Deltei Dunarii, Bistroe, disparitie specii

Ministerul Economiei de la Kiev a aprobat rezultatele licitatiei organizate de intreprinderea de stat “Delta-Lotman” pentru construirea barajului de protectie a arterei navigabile de mare adancime Dunare-Marea Neagra (mai precis, Canalul Bistroe-Chilia).

Unele firme participante, care au pierdut, au contestat licitatia. “Ministerul a analizat obiectiile formulate de companiile care au contestat rezultatele licitatiei pentru alegerea antreprenorului care sa construiasca barajul pe canalul Dunare-Marea Neagra, necesar pentru exploatarea si functionarea deplina a acestuia”, a anuntat Bogdan Danilisin, ministrul ucrainean al economiei.

Expertii de la Kiev spera ca volumul de marfuri transportate pe Bastroe sa creasca pana la 120-140 de milioane de dolari pe an. Castigatoarea licitatiei este firma “Spetdorstroitehnika”. Ea s-a obligat sa finalizeze lucrarile in 130 de zile. “Lucrarile la baraj incep in aceste zile, dar, in afara de extinderea canalului, mai raman probleme legate de constructia si largirea porturilor, precum si de restabilirea infrastructurii distruse”, a precizat Aleksandr Golonitki, directorul “Delta-Lotman”. Culmea impertinentei este alta.

Acelasi Minister ucrainean al Transporturilor informa recent ca Romania urmeaza sa prezinte pana la 3 august lista de probleme privind impactul canalului, ca urmare a consultarilor bilaterale din 14-15 iulie. Presa ucraineana subliniaza ca firma “Delta-Lotman” a construit deja un baraj de protectie la gura de varsare a bratului Bistroe-Chilia in Marea Neagra, dar barajul se surpa mereu.

Interesul national – o chestiune de birocratie

In acest context, Romania nu face nimic. Sau aproape nimic. Desi este membra in UE si in NATO, tara noastra pare un stat fara parghii. Pare paralizata in fata mostenitorului sovietic. Bucurestiul doarme pe-o ureche si asteapta “un dialog deschis si sincer cu Ucraina”.

Iata ce se arata intr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe: “Pozitia constanta a partii romane a fost aceea ca Ucraina trebuie sa se abtina de la realizarea oricaroir noi lucrari si sa initieze un dialog bilateral deschis si sincer in vederea rezolvarii chestiunii in conformitate cu normele internationale, avand in vedere prevederile clare ale conventiilor internationale, in special ale Conventiei de la Espoo si, in special, faptul ca proiectul Bistroe este susceptibil sa provoace un impact transfrontalier negativ semnificativ asupra ecosistemului Deltei Dunarii. Partea romana va continua demersurile intreprinse in plan bilateral si multilateral in vederea identificarii, in comun cu partea ucraineana, a unei solutii la problema Bistroe, conforme cu normele de drept international in materie. Romania nu contesta dreptul Ucrainei de a lua masuri care sa duca la dezvoltarea economica a tarii, insa aceste masuri trebuie adoptate cu respectarea standardelor europene si a normelor de drept international, raspunzand astfel principiului dezvoltarii durabile”.

Formularea este impecabila din perspectiva birocratica. Si atat. Va mai curge multa apa pe Dunare pana cand Ucraina va deveni un partener de dialog onest.

Dupa numeroase runde cu surzi, nicaieri nu am vazut contramasuri concrete din partea Romaniei. MAE a informat meticulos organismele internationale cu privire la comportamentul abuziv al tarii vecine. Cu prilejul negocierilor din 15-16 iulie de la Kiev, dialogul s-a spart mai rau ca barajul de lut al ucrainenilor. Asa ca, de-acum incolo, pana pe 3 august, Bucurestiul trimite intrebari scrise cu privire la documentatia completa, la efectul transfrontalier al investitiei, iar Kievul ar trebui sa raspunda. Tot in scris. In acest timp, sapaturile lor continua si ne pun in fata faptului implinit.

Noi tot ii dam cu viitorul tragic al scufundacului si al curvulicei de papura, ca acest canal trece prin Rezervatia Naturala a Biosferei Deltei Dunarii, unde se afla 1,500 de specii de flora si 3,600 de specii de fauna. Ca nici Academia de la Kiev, nici Comisia Europeana nu ar fi de acord cu acest canal care totusi se face sub ochii nostri.

Grav este ca nu vrem sa recunoastem importanta strategica si chiar militara a Canalului Bistroe-Chilia, care, prin adancire artificiala excesiva, poate lasa Canalul Sulina fara apa suficienta pentru navigatie. Si e dramatic apoi ca nu actionam in consecinta.

Sursa: Gardianul

Pentru mai multe informatii detaliate despre ecologie si protectia mediului, evenimente ecologice, stiri de mediu, biosfera Deltei Dunarii, Bistroe, disparitie specii sau voluntariat oriunde in tara aboneaza-te gratuit la newsletterul saptamanal EcoMagazin

there is a photo of a nice wild cat from the Danube Delta-Romania.Photo by Jacques from Holland, from Biesbosch park....

DIN aceasta vara, putem organiza si excursii sau transferuri la orice destinatie din delta cu nave rapide, salupe de mica sau mare capacitate.

PUTEM FACE TRANSFERURI ORIUNDE IN TARA CU MICROBUZUL PROPRIU

easy contact  004 0744224897

OPRIU.

grindul Chituc,intre Mafie si protectie

13 Martie 2009 de chettusia Anchetă pe Grindul Chituc Imprimare Email
Scris de Florenţa GAVRILĂ
Joi, 12 Martie 2009 08:29
Titlurile de proprietate emise în zona Grindul Chituc începând cu anul 2004 ar putea fi anulate în instanţă. Prefectul Constanţei, Liviu Brăiloiu, a declarat ieri că o serie de rapoarte întocmite de Ministerul Administraţiei şi Internelor, care vizau, printre altele şi legalitatea actelor de proprietate emise în zona Chituc, au fost înaintate spre verificare Parchetului de pe lângă Tribu­nalul Constanţa, procurorii ur­mând să dispună sau nu trimiterea în judecată a părţilor implicate.
“Există nişte rapoarte de control ale Ministerului de Interne şi aceste rapoarte au fost înaintate spre cercetare Parche­tului de pe lângă Tribunalul Constanţa şi mai departe se va dispune dacă se merge sau nu în instanţă. Eu mi-am făcut datoria să anunţ aceste nereguli. Ancheta va arăta cine a încălcat legea. Acolo e mai multă lume care a colaborat. Doresc ca legea să fie aplicată aşa cum a fost ea elaborată şi doresc ca oamenii care au drepturi reale să şi le capete şi să nu fie minţiţi. Să nu li se spună că nu mai este pământ şi că li se dau acţiuni la Fondul Proprietatea, iar alţi indivizi să vină să profite de ignoranţa, neştiinţa sau bunătatea oamenilor de acolo, pentru că acolo sunt oameni bătrâni, care nu ştiu legi, nu ştiu carte, să fie prostiţi şi să li se fure pământurile. Eu asta vreau. Mai departe ce fac cu el nu mă mai interesează”, a declarat pre­fectul Liviu Brăiloiu.

Procurorii la ocazie

Dupa faza cu stalpul … apropos, azi l-au taiat! Dupa ce au vazut articolul din Adevarul, dimineata hop! Nu mai era stalpul!.

Azi inca una, tot din ciclul “Numai in Tulcea”.

Atunci când sunt evenimente care le solicită prezenţa în zona deltaică, procurorii tulceni se deplasează… cu ce apucă. Aproape ca la “ia-mă nene”, fie se lipesc fie de şalupele altor instituţii, fie merg cu navele de pasageri.Pe inventar Parchetul Tulcea are o navă, una veche de 48 de ani care consumă enorm, de fapt ar consuma pentru că nu prea există nici cotă de combustibil.
“În dotarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea există ambarcaţiunea tip navă “Olteţul” construită în anul 1961, uzată fizic şi moral, consumatoare de cantităţi uriaşe de combustibil şi lipsită de dotări care să corespundă normelor de navigaţie. În acest sens, încă din anul 2007 Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea a înaintat un referat motivat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru achiziţionarea unei nave moderne care să asigure din punct de vedere logistic independenţa funcţională a  procurorilor şi posibilitatea intervenţiilor prompte în cazul în care sunt sesizaţi cu infracţiuni comise în deltă” precizează doamna prim procuror Iuliana Magdalena Olteanu.
Dacă ar fi lăsaţi însă baltă de colegii mai dotaţi în mijloace navale procurorii ar fi nevoiţi să se deplaseze cu navele clasice de pasageri, decontăndu-se transportul.Ce se întămplă însă dacă procurorul ar trebui să aducă la Tulcea şi un suspect sau un criminal şi acesta refuză să-şi plătească biletul?!
Plăteşte procurorul.